Prezentare locala

Prezentare locala

Teritoriul comunei se afla in asa-zisa Gura a Baraganului. primariaDeci In Campia Baraganului si In Campia Buzau-Siret, cuprinzand parti din Lunca raului Buzau, din Terasa Brailei, cu subregiunile de campuri Ianca, Movila Miresii, Ramnicelu, Gradistea si Maraloiu.

Dupa formarea definitiva a satului M.Kogalniceanu, in anul 1930 suprafata agricola a comunei a ajuns la 13.000 hectare, ceea ce reprezinta 13 km patrati. Suprafata agricola a  comunei reprezenta atunci 2,7% din suprafata judetului, iar media suprafetelor comunelor  judetului  este de 0,68%.

La definitivarea comunelor  judetului care s-a facut  in anul 1835-1836  comuna  a fost una dintre cele mai mari comune.

Urmand mersul acelor de ceasornic, comuna se invecineaza la nord cu Gradistea, la nord nord-est cu Racovita, la nord-est cu Ramnicelu, la est cu Movila Miresii, la sud cu orasul Ianca, la sud-vest cu Dedulesti, iar la vest cu satele Maraloiu si Ibrianu, care apartin de comuna Gradistea.

Comuna este asezata pe malul drept al raului Buzau pe D.N.22A Braila-Ramnicu Sarat. Pe acelasi drum national, spre Braila, se afla si satul component M.Kogalniceanu, la o distanta de 5 km fata de Sutesti.  Fata de orasul Braila, sediul judetului se afla la o distanta de 47 km, iar de Ramnicu Sarat la 37 km si de orasul Ianca pana In centrul acesteia la 12 km.

In lunca Buzaului mai exista un lac, avand denumirea de Lacul Plopilor lui Damache. De asemenea, pe suprafata campului  se afla o serie de vai si movile. Cele mai Insemnate vai sunt: Valea lui Done, Valea Gagulesti, Roscovan si Vitan.

Unde exista apa exista si viata. Pentru aceasta mana cereasca, pe malurile raului Buzau, s-au infiintat in acesta parte a judetului nostru o salba de sate unele mai mari altele mai mici care beneficiaza de binefacerile apei lui. Prin flora, dar mai ales prin fauna lor padurile reprezinta un punct de atractie in turismul rural.

Cu cativa ani inainte de acest eveniment din comuna,  Printul Sutu a populat padurea Camnita si pe celelalte cu o multime de fazani, care s-au adaptat foarte bine la conditiile de viata oferite de padurile noastre.

O incredibila descoperire relatata de presa vremii arata datele nasterii satului si comunei inscrise de varsta unei broaste testoase ce coincide cu infiintarea satului si descoperita dupa 5 ani, data cand satul , datorita numarului mare de locuitori a fost desemnat comuna – 1835.

Dupa ce familia princiara a infiintat localitatea, nu numai ca si-au dat seama, dar stiau ca o comunitate stransa la un loc, pentru a fi viabila si prospera, avea nevoie de o serie de institutii de cultura, administratie, ordine si, in afara de agricultura, de o serie de meserii si meseriasi. Precum rezulta din  Monografia domnului Mielus Mircea, scoala a fost construita In anul 1839.

In anul 1890 a luat fiinta prima clasa de fete care era frecventata de  39 eleve. Atunci si mult timp dupa, fetele invatau separat fata de baieti. In anul 1924 se construieste o noua scoala de baieti,  cu scopul de a functiona separat fata de scoala de fete. Tot In acest an s-a construit si o scoala de meserii. Aceasta a fost prima constructie cu etaj din comuna si unica fata de scolile de la sate din judet. Alaturi de ea, In dreptul dispensarului uman, erau atelierele unde se facea practica. Meseriile care se Invatau erau: tamplarie, zidarie, rotarie-ferarie, tinichigerie si muzica. Muzica s-a invatat intai la Consiliul Comunal (Primarie) apoi s-a mutat la scoala.

Scoala de meserii a functionat pana In anul 1930-1931.

GRADINITA

Aceasta a luat fiinta dupa ce s-a terminat colectivizarea agriculturii. Este bine stiut ca gradinita are menirea de a pregati copiii prescolari In vederea intrarii lor in cl. I-a si a-i familiariza cu un comportament corespunzator In colectivitate. O data sigura de infiintare a acestei institutii nu se stie. Unul din scopul infiintarii acesteia a fost acela de a elibera femeile de grija cresterii copiilor..

Gradinita noua a fost terminata in anul 1970, insa dupa aceasta data s-au mai construit niste anexe: cantina, dormitoare, magazii, grup sanitar si altele.

POSTA

Primele inscrisuri privind circulatia postala apar in anul 1830, consemnand principalul drum postal  cel ce trecea prin Urziceni-Buzau-Braila si care trecea si prin Filipesti-Sutesti spre Braila.

Acest drum tinea calea naturala creata de raul Buzau. Drumurile comerciale erau si drumuri postale. Plecau de la Dunare (raiaua turceasca a Brailei), ajungeau la Sutu, unde se bifurcau: – Unul spre Filipesti, tinand malul si lunca raului Buzau, ajungand In orasul actual Buzau si de aici spre Urziceni – al doilea tinea spre Rm.-Sarat si Focsani (mon.prof.ing.Mielus I Mircea pg.11.). Aceste drumuri erau cuprinse In biroul postal creat In Muntenia Intre anii 1832-1858, serviciul de diligenta care facea parte din “Sfatul Administrativ”, al Tarii Romanesti, creat In anii 1835 -1836.

C.E.C

Aceasta unitate strict necesara comunei noastre a luat fiinta In anul 1964. In acel an o perioada scurta de timp a functionat cu o persoana din afara localitatii .

Incepand din anul 1998 a luat fiinta si In comuna noastra o banca populara, cum era si mai inainte, dar trebuia sa se mearga la comuna Gradistea pentru a primi un imprumutam de bani.

Denumirea corecta a acestui punct bancar este:  COOPERATIVA DE CREDIT

DISPENSARUL UMAN

Aceasta cladire a dispensarului uman a fost construita In anul 1941. Pe acest loc se afla inainte constructia atelierelor dispensarul umanscolii de meserii, care exista si acum alaturi de dinspensar. Cladirea construita in acest an avea sala de consultatie, sala de nastere  si sanctuar de puericultura. Astfel s-au creat toate conditiile functionarii unei circumscriptii medico-sanitare rurale.

Lasandu-ne putin In istoricul comunei, dupa definitivarea asezarii ca cetate de sine statatoare, luand iIn anul 1835 denumirea administrativa de comuna, avea dreptul si la organizarea unor institutii. Dupa cum spuneau batranii , la inceputul functionarii comunei asistenta sanitara umana era inexistenta. Totusi la palat,  Printul Sutu, pe langa o larga serie de meserii si meseriasi se afla si un medic uman, de origine neamt. Nu s-a cunoscut numele acestuia pentru ca venea rar la Sutu si nici nu a dat asistenta in asezare. O buna perioada de timp asistenta sanitara umana se dadea de catre unele batrane mai pricepute in oblojeli.

COOPERATIVA DE CONSUM

Cooperatia de Consum s-a Infiintat In primii ani de dupa terminarea razboiului din anul 1945. Nimeni pana  in anii 1947 -1949 nu cunostea acest mod de comert. Mai Inainte de a aduce marfuri, oamenii au trebuit sa se inscrie in cooperatie, platind o taxa si primeau carnet de cooperator. Dupa terminarea inscrierilor au inceput sa aduca marfuri. cooperativa de consumS-a inceput cu manufactura si feroase. Pentru a obtine panzeturi si metri de stofa, se dadeau cartele. In cartele era prevazut ce cantitate de manufactura aveai dreptul sa primesti. Cantitatea respectiva era cu atat mai mare cu cat familia avea mai multi membri. Acest mod de a obtine marfuri nu a durat prea mult.

Organizandu-se mai bine aceste unitati, si aprovizionarea cu marfuri se diversifica. Cei ce erau cooperatori cu carnet aveau voie sa cumpere orice marfa doreau.

Dezvoltarea tuturor activitatilor necesare comunitatii s-a realizat aproape integral dupa anul 1960. In acest timp cooperativa de consum poseda urmatoarele ramuri de activitate:

  • manufactura,
  • feroase,
  • librarie,
  • alimentara,
  • bauturi alocolice cu tutungerie

Inca de la inchegarea asezarii noastre, incepand din anul 1830, alta munca nu se putea face decat lucrarea pamantului.

Pentru ai atrage pe clacasii din satele invecinate, Printul Costache Sutu, in cunostinta de: dezlegarea data de tatal palat sutu vechisau, le-a inlesnit celor ce se mutau aici sa lucreze pamantul cat le este lor de trebuinta pentru traiul lor si pentru animalele pe care le posedau.

Ulterior clacasii trebuiau sa dea proprietarului unele cantitati de cereale. Acestea au fost sporite an de an, Incat in anul 1848 si 1907 au existat miscari de nesupunere si agresivitate, atat pe mosia Printului Sutu cat si in tara.

Pentru prima data s-a dat pamantul in proprietate taranilor din Sutu, odata cu improprietarirea facuta de Al. Ioan Cuza. S-a mai dat apoi pamant in proprietate dupa primul si al II-lea Razboi Mondial.

Cu toate ca dupa aceste improprietariri, pamantul era ocupat aproape in intregime (arabil, izlazuri si paduri), el nu era totusi bine lucrat, prin faptul ca taranii nu posedau mijloace mecanice. Ei lucrau pamantul (arat, semanat, grapat si prasit) cu caii si cu boii, plus munca lor manuala la semanat, prasit si recoltat. Un inceput de mecanizare nu era decat pe mosia lui Sutu.

Aici a fost si pepiniera formarii taranilor nostri ca mecanizatori.

Satul Mihail Kogalniceanu se afla de o parte si de alta a D.N. 22 A Braila – Rm. Sarat la distante de acestea aproximativ egale. Spre Braila 40 Km, iar spre Rm. Sarat 42 Km.

  • La nord satul Ramnicelu
  • La sud satul Plopu
  • La est satul Movila Miresii
  • La vest satul Sutesti

Incheind scurta istorioara a comunei, ea arata din punct de vedere edilitar si gospodaresc In felul urmator:  – anul1989:

  • O scoala generala cu trei corpuri de clase (se Invatau 10 clase),
  • Un dispensar uman,
  • Un dispensar veterinar,
  • Trei blocuri cu parter si doua nivele,
  • Un bloc cu parter si trei nivele – la acesta parterul este ocupat de posta, telefoane si C.E.C,
  • Un S.M.A. si sediul C.U.A.S.C.,
  • Un C.A.P.,
  • Un complex intercooperatist de crestere a vacilor de lapte,
  • Trei ferme I.A.S,
  • Un magazin universal In cadrul cooperativei de consum,
  • Doua brutarii: una la C.A.P. una la cooperativa de consum,
  • O moara comunala,
  • O baie comunala,
  • Un sistem de aprovizionare cu apa potabila,
  • Un sistem de canalizare pentru evacuarea apelor menajere de la blocuri si institutii,
  • Un camin cultural,
  • Un sediu al politiei,
  • In final comuna are o primarie

Informatie preluata din monografia realizata de domnul Dobre Mihalcea ” O stea care renaste”

braila_anofm_ro

ANOFM Braila

e-guvernare_ro

e-Guvernare.ro

schengen_mai_gov_ro

Schengen Romania

primariabraila_ro

Primaria Braila

presidency_ro

Presedintele Romaniei

cdep_ro

Camera Deputatilor

gov_ro

Guvernul Romaniei